|
|
||
|
Vezi și:ȚINE,
OFICIAL,
LIBERTATE,
STĂTĂTOR,
PITIC,
DISPONIBIL,
FORȚĂ
... Mai multe din DEX...
DE STAT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE STATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1394 pentru DE STAT. Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... Peste codri sta cetatea... de Mihai Eminescu Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta domnița după ele, Uitându-se norilor Calea zburătorilor. Părul galben, abia creț, Peste tâmple sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți, Cum e luna printre sfinți, Și-ntre fete tinerele Ca și luna ... apelor văpaie. Iese din senin cu ploaie, Și din ploaie cu senin, Și din lacul cristalin, Și din ceruri, și din mare, Și din dor de fată mare. A lui suflet e-o scânteie Din luciri de curcubeie, Din dragoste de femeie; A lui glas la miez de noapte E ca muzica de șoapte, Când se clatin rămurele Și suspină păsărele. Și cum sta domnița dusă Și pe gânduri multe pusă, Teiul nalt crescut sub geamuri I-au întins vro două ramuri Încărcate,-nfloritoare Și frumos mirositoare, Și aude ... După negrele zăbrele? Deschide zăbrelele Și privește stelele, Luna plină o privește Cum pe munți călătorește Și deschide-mi un oblon Ca să trec fără de zvon, Că Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea Peste codri sta cetatea... de Mihai Eminescu Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta domnița după ele, Uitându-se norilor Calea zburătorilor. Părul galben, abia creț, Peste tâmple sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți, Cum e luna printre sfinți, Și-ntre fete tinerele Ca și luna ... apelor văpaie. Iese din senin cu ploaie, Și din ploaie cu senin, Și din lacul cristalin, Și din ceruri, și din mare, Și din dor de fată mare. A lui suflet e-o scânteie Din luciri de curcubeie, Din dragoste de femeie; A lui glas la miez de noapte E ca muzica de șoapte, Când se clatin rămurele Și suspină păsărele. Și cum sta domnița dusă Și pe gânduri multe pusă, Teiul nalt crescut sub geamuri I-au întins vro două ramuri Încărcate,-nfloritoare Și frumos mirositoare, Și aude ... După negrele zăbrele? Deschide zăbrelele Și privește stelele, Luna plină o privește Cum pe munți călătorește Și deschide-mi un oblon Ca să trec fără de zvon, Că Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte ... cea de întâi zi de cununie, feciorul de împărat se arătă înaintea voinicilor și celorlalți curteni ai săi cu fața veselă și cu vorba pe de sute și mii de ori mai blândă și mai îndurătoare decât până acuma, dând de știre că de aici înainte multă vreme n-are să mai iasă din curte, fiindcă-l poartă inima să stea zi și noapte lângă soția sa. Era adică ... fost... Bătaie adică, bătaie grozavă, bătaie între doi împărați! Văzu și el că acuma nu e încotro, că n-are decât să facă ce e de făcut. Așa sunt feciorii de împărat! Oricât de în drag și-ar păzi nevestele și oricât de-a dor ar aștepta să-și vadă feții, când aud de bătaie, li se zvârcolește inima în trup, li se frământă creierii în cap, li se împăienjenesc ochii... lasă nevastă și feți în grija Domnului și ... poate, pot lacrimile mincinoase. Într-o dimineață împărăteasa se puse pe de marginea patului soțului ei și începu să-l ademenească cu dezmierdări și vorbe de dra- goste. Mult a ținut până la ruptul firului, dar în sfârșit... și împărații sunt tot oameni. — Bine! grăi feciorul Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann ... de obiceiuri câmpenești, în care sunt diverse hore poporale. -- Cântece de stea , sau versuri ce se cântă în seara nașterii Domnului Cristos, cu un adaus de cântece morale și de note bizantine de muzică, numite glasuri. -- Spitalul amorului, colecție de cântece de lume și de câteva hore și balade poporale. -- Cântătorul beției și viața bețivului pocăit. -- Povestea vorbei, sau culegere de zicale românești (3 tom. [1] ) În toate aceste volumuri și broșuri autorul dă probe de un spirit adevărat românesc, de cunoștința deplină a limbii poporului și de o mare facilitate de versificare, și chiar unele pasaje din broșura cântecelor de stea au meritul lor. Așa, în cântarea a XIX găsim răstignirea lui Cristos: Atunci iuzii l-au luat, L-au bătut, palme i ... avut a face românul. Ei vorbesc de Ieana Cosânzana , de Făt-Frumos , de Sfarmă-Piatră, de Strâmbă-Lemne , de Statu-Palmă-Barbă-Cot , de zmei , de balauri , de pajuri , de cai năzdrăvani , de Sfânta Joe , de Sfânta Miercuri , de Sfânta Vinere , de Mama pădurii, de stihii , de stafii , Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile ... dormea acum somnul cel din urmă. Mîni grațioase și înmănușate puteau să bată și să cheme, căci mortul ar fi rămas surd la aplauzele atît de iubite într-o vreme. O mască tragică, lipsită de carminul întineritor și de pudra dătătoare de aparențe, care era Madame Lașcu, apăru într-un gang, desenă o siluetă neagră și dispăru. Fața-i era plînsă de adevărate lacrimi, și nu de ... Ștefan Octavian Iosif - De sărbători ... Ştefan Octavian Iosif - De sărbători De sărbători de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Afară-i noapte neagră ; vijelie... Se tînguiește vîntul prin cotloane : Adoarme-acum, ca un copil cu toane, Acum ... cheamă dragi icoane Din țara Doinei, dulce Românie ! Văd copilași pe ulițele ninse Umblînd cu steaua și cu Moș-Ajunul Și-aud departe-un cor de glasuri stinse... Aș vrea s-alerg spre el, să-i strîng în brațe, Să-i dăruiesc... dar nu mai e nici unul... Și-o lacrimă ... Ion Luca Caragiale - Cum stăm... ... — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre ... aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ce putem spune cu siguranță, este că aceste lupte sângeroase trebuie să fi făcut victime de o parte și de alta. Guvernul nu mai poate tăcea! guvernul trebuie să vorbească! guvernul nu poate lăsa țara în grozava neliniște, în care o aruncă lipsa de știri pozitive de pe câmpul luptei." — ...trecut granița... încăierat... ciocniri înverșunate... lupte sângeroase... victime... câmpul luptei... A! zic eu, atunci stăm rău de tot. — Așteaptă, spune amicul X... Citește aici. Citesc: „Voim a proba încă o dată publicului, cât crezământ trebuie să acorde știrilor ... ... — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre ... aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ce putem spune cu siguranță, este că aceste lupte sângeroase trebuie să fi făcut victime de o parte și de alta. Guvernul nu mai poate tăcea! guvernul trebuie să vorbească! guvernul nu poate lăsa țara în grozava neliniște, în care o aruncă lipsa de știri pozitive de pe câmpul luptei." — ...trecut granița... încăierat... ciocniri înverșunate... lupte sângeroase... victime... câmpul luptei... A! zic eu, atunci stăm rău de tot. — Așteaptă, spune amicul X... Citește aici. Citesc: „Voim a proba încă o dată publicului, cât crezământ trebuie să acorde știrilor ... Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii ... Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii De ce nu-mi vii de Mihai Eminescu Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așează bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? O, vino iar în al meu braț, Să te privesc cu mult nesaț, Să razim dulce capul meu De sînul tău, de sînul tău! Ți-aduci aminte cum pe-atunci Cînd ne plimbam prin văi și lunci, Te ridicam de subsuori De-atîtea ori, de-atîtea ori! În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scîntei… Dar, oricît ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Căci tu înseninezi mereu Viața sufletului meu, Mai mîndră decît orice stea, Iubita mea, iubita mea ... Artur Stavri - De demult (Artur Stavri) ... Artur Stavri - De demult (Artur Stavri) De demult de Artur Stavri Un sat departe — așa departe - Și-n satu-acela-i vechea casă De-abea zărită-ntr-o frumoasă Livadă cu alei deșarte. Și plânge-o doină de cu sară, De cine știe unde, vagă... N-ajunge pănă-n sat întreagă Și-i jalnică de te omoară... Pe scări îmi par doi tineri stând; — Nu știu de i-am mai întâlnit. El pare-așa neliniștit, Ea-nspre apus, cată plângând... Prin nouri groși de colb, în drum, Cu cânii un copil se bate; — De mi-ar eși în cale poate Cu nu l-ași mai cunoaște-acum... ...Și mama-mi spune-n râs mereu. C-a noastră ... casa-ntre alei, Că tinerii de-atunci sunt iei, Copilu-acel nebun îs ieu. N-o cred și totuși o ascult Spunându-mi sara pe de rost Povești ce poate c-or fi fost Prin alte locuri, de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE STATRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru DE STAT. ... II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi ... A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . De bucurie ținu masa trei zile . 2. ( În loc . vb . ; cu sensul dat de determinări ) A ține o vorbire ( sau un discurs , un cuvânt ) = a vorbi , a cuvânta unui auditoriu . A ține ... foc ) = a se lupta , a se război cu cineva . A ține strajă = a străjui , a sta ... ... OFICIÁL , - Ă , oficiali , - e , adj . 1. Care emană de la o autoritate , de la un guvern , de la un stat ; care este declarat , stabilit prin lege ; care reprezintă o autoritate , un guvern , un stat . Buletinul oficial = periodic în care se publică legile ... ... LIBERTÁTE , libertăți , ( 4 ) s . f . 1. Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință ; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii ( și stăpânirii ) legilor de dezvoltare a naturii și a societății . 2. Starea unei persoane libere , care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și civile în stat . 3. Independență , neatârnare ( a unui stat față de o putere străină ) . 4. ( De ... care nu se mișcă , imobil , fix ; ( în special despre ape ) care nu curge . 2. ( Înv . : despre oameni ) Cu locuința statornică ; stabil . 3. ( În loc . adj . ) De sine stătător = care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri , care nu depinde de nimeni sau de nimic ; independent . - Sta ... mult inferioară celei mijlocii , pigmeu ; persoană a cărei statură este ( foarte ) mică , datorită unor tulburări endocrine , unor carențe alimentare etc . ; p . gener . persoană de statură ( foarte ) mică . 2. S . m . Fig . Om lipsit de calități , de merite , de valoare ; pigmeu . 3. S . f . ( Astron . ; în sintagmele ) Pitică albă = stea aflată în stadiul relativ final al evoluției sale , caracterizată printr - o densitate mare , luminozitate ... stea aflată în stadiul absolut final al evoluției sale , caracterizată prin temperaturi efectiv coborâte și prin luminozitate foarte mică . 4. Adj . ( Despre oameni și animale ) De ... DISPONÍBIL , - Ă , disponibili , - e , adj . , s . n . 1. Adj . De care se poate dispune , care nu are ( momentan ) o destinație precisă , care stă la dispoziție pentru a fi utilizat . 2. S . n . Bani ... ... FÓRȚĂ , forțe , s . f . I. 1. Capacitate pe care o au ființele vii de a depune un efort , de a executa acțiuni fizice prin încordarea mușchilor ; putere fizică , vigoare , tărie . 2. Tărie , putere . 3. Persoană înzestrată cu putere și cu energie , care ... domeniu de activitate . 4. ( De obicei la pl . și urmat de determinarea " armată " ) Totalitatea unităților militare ale unui stat ; armată . 5. ( Ec . ; în sintagma ) Forță de muncă = capacitatea de muncă a omului , totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale care există în organismul omului și pe care el le pune în funcțiune atunci când ... socială utilă ; p . ext . totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de muncă . II. 1. Energie existentă în natură . 2. ( Fiz . ; înv . ) Energie . III. 1. Putere de constrângere , violență . 2. ( În sintagma ) Caz de |
||